Exista momente cand ai impresia ca lumea se prabuseste peste tine, ca nimic nu merge cum ar trebui, ca toti sunt impotriva ta, ca nu esti bun de nimic si ca nu vei reusi niciodata sa faci ceea ce ti-ai propus. Exista momente cand vrei sa lasi totul, sa arunci tot intr-un cos de gunoi la o margine de lume si sa pleci, sa fugi mancand pamantul, sa lasi totul in urma, sa uiti, sa iti formatezi memoria, sa reinstalezi sitemul de operare si sa o iei de la capat, sa incepi sa scrii pe o foaie curata, fara cusur, fara amintiri, fara cicatrici. Exista momente cand iti dai seama ca atat de mult ai mers prin intuneric incat ai uitat cine erai, de unde veneai si incotro vroiai sa te indrepti.
E greu sa treci prin viata urmarit mereu de astfel de momente si ganduri, dar cert este ca fara ele nu se poate si ca fara ele luminita de la capatul tunelului nu ti s-ar mai parea atat de luminoasa. Stii ca daca vei lasa astfel de momente sa iti invadeze fiecare clipa a vietii nu vei ajunge mai departe decat la casa aia cu garduri inalte pe care lumea obisnuieste sa o numeasca „de nebuni”. De aceea alegi, mai devreme sau mai tarziu, sa ridici fruntea, sa alungi naibii gandurile alea negre, sa iti pregatesti armele, sa mergi mai departe si sa lupti. Incepi sa intelegi ca trebuie sa inveti din greseli, ca oamenii pot avea si intentii bune, ca oamenii pot fi si rai si buni si ca se mai intampla sa-i categorisesti gresit, ca in viata e normal sa mai ai si esecuri, ca nu orice esec e un pas inapoi, ci poate fi doi pasi inainte, ca nu orice succes e propriu zis un lucru bun si ca daca nu crezi in ceea ce faci nu vei reusi niciodata.
Viata e grea. Lumea e si buna si rea. Avem ceea ce meritam, uneori chiar mai mult, niciodata mai putin. Uneori asteptarea e buna. Uneori rabdarea e inoportuna. Cateodata trebuie sa mai dai cu pumnul in masa. Deseori trebuie sa mai accepti cate o lacrima, sa zambesti cand vezi un copilas razand, sa privesti spre cer si sa respiri usurat crezand ca maine va fi mai bine, sa dai mana unui strain care a cazut, sa dai o palma unui prieten care si-a luat-o in cap. Lumea va deveni mai frumoasa, viata – mai putin grea. Fiecare clipa va fi altfel, va avea alt impact asupra lumii pe care o cunosti, asupra lumii pe care nici nu stii ca o cunosti, asupra lumii care nici nu stie ca te cunoaste. Vei schimba. Fara sa stii. Fara sa vrei. Fara sa depui prea mult efort. Zambeste mai mult. Viseaza mai des. Crede in tine. Crede in ceilalti. Urmeaza-ti visul. Munceste si nu inceta sa speri. Momentul tau va veni. Acum, peste o ora sau peste un an. Dar va fi al tau.
La mine a mers. Merge de cand ma stiu. Am fost, sunt si voi fi o optimista incurabila. Cred in lume, cred in mine, cred intr-o viata mai buna. Ma poti considera naiva. Poate ca sunt. Dar sunt si fericita. Viata ti-o faci singur. E alegerea ta daca o vrei buna sau rea. E alegerea ta daca o vrei influentata de altii. E alegerea ta daca o vrei construita pe ruine. E alegerea ta daca o vrei luminoasa. E alegerea ta daca vrei ca viata ta sa fie cu adevarat a ta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu